ABSOLVENTILOR STUDIILOR BOLOGNA NU LI SE RECUNOSC DIPLOMELE ; acestia au dreptul sa ceara restituirea banilor platiti pe studii
Absolvenţii de facultate de trei ani, pe sistemul Bologna, nu au fost
primiţi să predea la liceu * Motivaţia e o metodologie care îi asimilează pe
aceştia foştilor absolvenţi de Colegiu * Acelaşi lucru s‑ar putea întâmpla
şi cu absolvenţii de facultate tehnică: cei din generaţia Bologna ar putea
deveni doar subingineri, nu ingineri
Li s‑a spus că vor sta la baza schimbării din temelii a sistemului
universitar din România, că vor fi prima generaţie de licenţiaţi cu adevărat
europeni. Că, după terminarea facultăţii, se vor putea angaja oriunde în
Uniunea Europeană şi nu numai. Li s‑a promis marea cu sarea, dar, de fapt,
doar li s‑a aruncat sare în ochi, pentru că li s‑a ascuns faptul că vor avea
probleme în a se angaja chiar la ei în ţară. Este vorba despre prima
promoţie de absolvenţi de facultate pe sistemul Bologna, cei care au făcut
cursuri de numai trei ani pentru a primi diploma de licenţă şi care acum
întâmpină greutăţi şi chiar suferă discriminări la numai câteva luni de la
absolvire.
La concursul de titularizare organizat în această toamnă de inspectoratele
şcolare din România au participat pentru prima dată absolvenţi ai sistemului
Bologna, alături de absolvenţi ai sistemului clasic. Handicapul pe care l‑au
avut încă din start, acela de a concura pe aceleaşi locuri cu colegi care au
făcut patru ani de facultate, nu a fost suficient. Deşi au dat exact acelaşi
examen, ceea ce înseamnă automat că profesorii corectori au avut pretenţii
similare de la ei ca şi de la licenţiaţii de patru ani, când s‑a pus
problema alegerii şcolii la care urma să predea, absolvenţii Bologna nu au
avut voie să opteze pentru locurile libere de la licee. �La repartizare ni
s‑a spus să nu trecem liceele pentru că nu avem studiile necesare. Ni s‑a
spus că asta e regula, însă nu ni s‑au explicat mai multe. Noi, din
facultate, ştiam că vom avea aceleaşi drepturi ca şi generaţiile
anterioare�, ne‑a spus Petruţa Drăghici, absolventă Bologna care a
participat la concursurile de titularizare de la Galaţi şi Brăila în vara
acestui an.
Metodologie cu terminologie veche
Am încercat să aflăm motivaţia de la inspectorul şcolar general Tania
Bogdan, care ne‑a trimis automat la metodologia de desfăşurare a
titularizării, elaborată şi aprobată de Ministerul Educaţiei. �Nu au avut
voie la liceu pentru că aşa prevede metodologia. Noi nu facem nimic în afara
metodologiei�, a sunat sec explicaţia Taniei Bogdan. Doar că în acest act nu
se face nicio referire directă la absolvenţii Bologna. Singura restricţie pe
care am descoperit‑o se referă însă la �absolvenţii de studii superioare de
scurtă durată�. �Absolvenţii învăţământului superior de scurtă durată (�)
pot ocupa posturi didactice / catedre în învăţământul gimnazial, şcoala de
arte şi meserii şi anul de completare�, se arată în metodologie la articolul
1, alineatul 2 (b). Aşadar, din propoziţie lipseşte învăţământul liceal,
care este inclus însă un paragraf mai jos, unde se vorbeşte despre posturile
pe care le pot ocupa �absolvenţii învăţământului superior de lungă durată�.
Concluzia pe care au tras‑o inspectoratele şcolare din ţară este simplă: cei
care au terminat facultatea de patru ani pe sistemul clasic pot să predea la
liceu, iar cei care au terminat trei ani pe sistemul Bologna nu au voie la
liceu. Problema este, însă, că în învăţământul superior românesc nu se mai
vorbeşte despre �învăţământ de lungă durată�, respectiv �învăţământ de
scurtă durată�, de mai bine de patru ani. Adică de la apariţia Legii 288 /
2004, care reorganiza studiile universitare pe trei trepte: licenţă,
masterat şi doctorat. Mai mult, singura referire în această lege la
�învăţământul de scurtă durată� se face pe final, în capitolul VI,
Dispoziţii tranzitorii şi finale: �Învăţământul superior de scurtă durată,
care se desfăşoară în prezent în colegiile universitare existente la data
publicării prezentei legi, intră în lichidare sau se reorganizează în studii
universitare de licenţă, în domeniile existente sau apropiate�. Aşadar,
�studiile de scurtă durată� la care face referire metodologia titularizării
de anul acesta nu mai există de patru ani. Chiar dacă ar mai putea exista
absolvenţi de colegii, aceştia nu pot fi puşi în aceeaşi oală cu absolvenţii
Bologna, pentru că, în continuare, Legea 288 / 2004 spune clar: �Absolvenţii
cu diplomă de învăţământ superior de scurtă durată pot continua studiile
pentru a obţine licenţa în cadrul ciclului I ‑ studii universitare de
licenţă�.
�Nu mai există studii de scurtă durată�
Contactat telefonic pentru a lămuri situaţia, deputatul Iulian Bîrsan,
membru în Comisia de Învăţământ a Camerei Deputaţilor, a admis că în
învăţământul superior nu se mai vorbeşte despre �studii de scurtă durată� de
câţiva ani. �Generaţia Bologna nu este absolventă de studii de scurtă
durată. Studiile de scurtă durată nu mai există, ele se refereau la fostele
colegii, care au fost dizolvate după apariţia noii legi. Dacă Ministerul
Educaţiei foloseşte într‑o metodologie pentru învăţământul preuniversitar o
terminologie care în învăţământul superior nu se mai foloseşte de ani buni,
înseamnă că acolo nu ştie stânga ce face dreapta. Dar asta nu mai miră pe
nimeni cât timp la Ministerul Educaţiei se face treabă cu mistria�, a
declarat Iulian Bîrsan, făcând trimitere la specializarea de constructor a
ministrului Cristian Adomniţei. Şi Liga Studenţilor de la Universitatea
�Dunărea de Jos� a luat atitudine pe marginea acestui subiect. �Poziţia
conform căreia studenţii care termină studiile de licenţă în trei ani ar
trebui să fie consideraţi absolvenţi ai învăţământului superior de scurtă
durată este una total greşită, dacă ţinem cont de faptul că ciclul de
licenţă pe trei ani este continuatorul ciclului de licenţă pe patru ani,
ciclul ce este acum recunoscut ca învăţământ de lungă durată. Apariţia
ciclului de licenţă pe durata a trei ani nu a însemnat renaşterea vechilor
colegii, existente până în 2004. Din contră, rolul acestuia a fost de a
reforma structura ciclului de licenţă pe patru ani. LSG nu poate astfel
decât să tragă concluzia unui dialog deficitar între sistemul superior de
învăţământ şi cel preuniversitar, în ceea ce priveşte problemele care au
apărut în urma implementării Procesului Bologna în România�, a afirmat
Cosmin Niţu, membru LSG, el însuşi absolvent Bologna.
Discriminarea continuă şi în cancelarii
Din păcate, odată admişi în învăţământul preuniversitar, fie şi pe posturi
numai din ciclul gimnazial sau de la şcolile de arte şi meserii, patimile
celor care formează generaţia Bologna nu se termină aici. Ei sunt încadraţi
pe postul de profesor II, specific absolvenţilor de studii de scurtă durată.
Implicit, vor avea salarii mai mici decât colegii lor care au făcut patru
ani de facultate. Nu este vorba despre o diferenţă imensă, ci doar de 50 de
lei la salariul de încadrare. Potrivit preşedintelui Sindicatului din
Învăţământul Preuniversitar Galaţi, Valeriu Diculescu, dacă un absolvent de
patru ani va primi 1.103 lei brut, cel care a terminat trei ani va avea doar
1.050 lei brut. Acesta susţine însă că, dincolo de neconcordanţele
legislative, absolvenţii de facultate de trei ani nu ar trebui să predea la
liceu, întrucât nu ar fi încă suficient pregătiţi. �Absolvenţii Bologna
trebuie să facă masteratul pentru a putea preda la liceu, spune Valeriu
Diculescu, susţinut, de altfel, de multe voci din învăţământul
preuniversitar. În orice caz, aceasta este o discuţie separată, care nu are
nicio legătură cu drepturile consfinţite prin lege ale unor licenţiaţi. Ce
trebuie să se întâmple mai departe? În primul rând, să se pună în
concordanţă reglementările din preuniversitar cu cele din universitar. Apoi,
ar trebui să se tragă linie şi să se stabilească, la nivel de minister,
inspectorate şi universităţi care sunt drepturile şi obligaţiile
absolvenţilor Bologna. �LSG cere instituţiilor cu putere de decizie asupra
mediului academic să dea dovadă de responsabilitate şi viziune în modul în
care decid să realizeze implementarea Procesului Bologna în învăţământul
superior pentru a preveni astfel de cazuri şi a înlătura definitiv
deficienţele ce s‑au creat odată cu apariţia Procesului Bologna în
societatea românească�, mai spune Cosmin Niţu.
Problemă anticipată
Subingineri în loc de ingineri?
Discriminarea pe care o suferă acum absolvenţii Bologna din domeniul
netehnic s‑ar putea transfera anul viitor şi în curtea viitorilor absolvenţi
Bologna de facultate tehnică. După ce vor termina patru ani de facultate, cu
unul mai puţin decât colegii lor de pe sistemul clasic, ei ar putea fi
încadraţi în muncă drept �subingineri�, implicit ar putea avea salarii mai
mici. De aceea, reglementările trebuie făcute cât mai curând. [
investigatie realizata de Marius Tuca de la Viata Libera Galati ]
*Pentru comentarii sau sugestii pe tema acestui material , ori daca ati
trecut prin situatii similare si credeti ca ele trebuie cunoscute si
reclamate autoritatilor si Justitiei, va invit sa imi scrieti la adresa
iulian.urban@gmail.com*
Nerusinatii de incompetenti din sistemul ticalosit de invatamant ar trebui sa nu mai discrimineze pe absolventii Bologna deoarece nu durata studiilor conteaza ci calitatea si competenta absolventului.Daca esti licentiat trebuie sa ai dreptul de licentiat si atat, restul sunt romanisme ce ne-au dus de atatea ori la regres.Cu un ministru aiurea si cu alti ticalosi politici nu te poti astepta la mai bine